Marte

Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar. Marte poartă numele zeului roman al războiului și este adesea denumită Planeta Roșie, deoarece oxidul de fier predominant pe suprafața sa îi conferă u n aspect roșiatic distinctiv între corpurile astronomice vizibile cu ochiul liber. Marte este o planetă telurică cu o atmosferă subțire, având caracteristici de suprafață care amintesc atât de craterele de impact ale Lunii, cât și de văi, deșerturi și calote glaciare polare ca ale Pământului. Zilele și anotimpurile sunt comparabile cu cele ale Pământului, deoarece perioada de rotație, precum și înclinarea axială în raport cu planul ecliptic sunt foarte similare. Marte găzduiește Muntele Olimp, cel mai mare vulcan și cel ma i cunoscut munte de pe orice planetă din Sistemul Solar și Valles Marineris, unul dintre cele mai mari canioane din Sistemul Solar.

General
Marte este a patra planetă de la Soare – o lume prăfuită, rece, pustie, cu o atmosferă foarte subțire. Marte este, de asemenea, o planetă dinamică, cu anotimpuri, calote polare, canioane, vulcani dispăruți și dovezi că a fost și mai activă în trecut. Cele mai recente de pe Marte NASA retrage misiunea InSight Mars Lander după ani de știință Noul impact uimitor de meteoriți pe Marte Marte este unul dintre cele mai explorate corpuri din sistemul nostru solar și este singura planetă pe care am trimis rovere să cutreiere peisajul extraterestră.
NASA are în prezent două rovere (Curiosity și Perseverance), un lander (InSight) și un elicopter (Ingenuity) care explorează suprafața lui Marte. Roverul Perseverance – cel mai mare și cel mai avansat rover pe care NASA l-a trimis într-o altă lume – a aterizat pe Marte pe 18 februarie 2021, după o călătorie de 203 zile care a traversat 472 de milioane de kilometri. Elicopterul Ingenuity a mers pe Marte atașat de burta Perseverenței. Perseverance este una dintre cele trei nave spațiale care au sosit pe Marte în 2021. Orbiterul Hope din Emiratele Arabe Unite a sosit pe 9 februarie 2021. Misiunea Tianwen-1 a Chinei a sosit pe 10 februarie 2021 și include un orbiter, un lander, și un rover. Europa și India au și nave spațiale care studiază Marte de pe orbită.
Nume
Marte a fost numit de vechii romani pentru zeul lor al războiului, deoarece culoarea sa roșiatică amintea de sânge. Alte civilizații au numit planeta, de asemenea, pentru acest atribut – de exemplu, egiptenii au numit-o „Her Desher”, adică „cea roșie”. Chiar și astăzi, este numită frecvent „Planeta roșie” deoarece mineralele de fier din murdăria marțiană se oxidează sau ruginesc, determinând suprafața să arate roșie.
Potential de viata
Oamenii de știință nu se așteaptă să găsească lucruri vii care în prezent prosperă pe Marte. În schimb, ei caută semne de viață care au existat cu mult timp în urmă, când Marte era mai cald și acoperit cu apă.
Dimensiunea și distanța
Cu o rază de 3.390 de kilometri, Marte are aproximativ jumătate din dimensiunea Pământului. Dacă Pământul ar fi de mărimea unui nichel, Marte ar fi cam la fel de mare ca o zmeură. De la o distanță medie de 228 de milioane de kilometri, Marte se află la 1,5 unități astronomice distanță de Soare. O unitate astronomică (abreviată ca AU) este distanța de la Soare la Pământ. De la această distanță, lumina soarelui durează 13 minute pentru a călători de la Soare la Marte.
Orbită și rotație
Pe măsură ce Marte orbitează în jurul Soarelui, completează o rotație la fiecare 24,6 ore, ceea ce este foarte asemănător cu o zi pe Pământ (23,9 ore). Zilele marțiane sunt numite sol – prescurtare pentru „ziua solară”. Un an pe Marte durează 669,6 sol, ceea ce este la fel cu 687 de zile pământești. Axa de rotație a lui Marte este înclinată cu 25 de grade față de planul orbitei sale în jurul Soarelui. Aceasta este o altă similitudine cu Pământul, care are o înclinare axială de 23,4 grade. La fel ca Pământul, Marte are anotimpuri distincte, dar ele durează mai mult decât anotimpurile aici pe Pământ, deoarece Marte durează mai mult să orbiteze în jurul Soarelui (pentru că este mai departe). Și în timp ce aici, pe Pământ, anotimpurile sunt distribuite uniform pe parcursul anului, durând 3 luni (sau un sfert de an), pe Marte anotimpurile variază în lungime din cauza orbitei eliptice, în formă de ou, a lui Marte în jurul Soarelui.
Formare
Când sistemul solar s-a instalat în structura sa actuală, acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, Marte s-a format când gravitația a atras gaz și praf în vârtej pentru a deveni a patra planetă de la Soare. Marte are aproximativ jumătate din dimensiunea Pământului și, ca și alte planete terestre, are un nucleu central, o manta stâncoasă și o crustă solidă.
Marte are un nucleu dens în centrul său între 930 și 1.300 de mile (1.500 până la 2.100 de kilometri) în rază. Este făcut din fier, nichel și sulf. În jurul nucleului se află o manta stâncoasă între 770 și 1.170 de mile (1.240 până la 1.880 de kilometri) grosime și, deasupra acesteia, o crustă formată din fier, magneziu, aluminiu, calciu și potasiu. Această crustă are o adâncime între 6 și 30 de mile (10 până la 50 de kilometri).
Atmosfera
Marte are o atmosferă subțire formată în principal din dioxid de carbon, azot și gaze argon. Pentru ochii noștri, cerul ar fi cețos și roșu din cauza prafului suspendat în loc de nuanța albastră familiară pe care o vedem pe Pământ. Atmosfera rară a lui Marte nu oferă prea multă protecție împotriva impactului unor obiecte precum meteoriți, asteroizi și comete.
Temperatura pe Marte poate fi de până la 20 de grade Celsius sau de până la -153 de grade Celsius. Și pentru că atmosfera este atât de subțire, căldura de la Soare scapă cu ușurință de această planetă. Dacă ar fi să stai pe suprafața lui Marte pe ecuator la prânz, s-ar simți ca primăvara la picioarele tale 24 de grade Celsius și iarna la capul tău 0 grade Celsius. Ocazional, vânturile de pe Marte sunt suficient de puternice pentru a crea furtuni de praf care acoperă o mare parte a planetei. După astfel de furtuni, pot trece luni până se așează tot praful.
Magnetosfera
Marte nu are astăzi câmp magnetic global, dar zonele crustei marțiane din emisfera sudică sunt puternic magnetizate, indicând urme ale unui câmp magnetic de acum 4 miliarde de ani.
Lunile
Marte are două luni mici, Phobos și Deimos, care pot fi asteroizi capturați. Au formă de cartofi pentru că au o masă prea mică pentru ca gravitația să le facă sferice. Prim-plan pe Phobos în formă de cartof Cea mai mare lună de pe Marte, Phobos, văzută de Mars Reconnaissance Orbiter în 2008. Credit: NASA/JPL-Caltech/University of Arizona | › Imagine completă și legendă Lunii își iau numele de la caii care au tras carul zeului grec al războiului, Ares.
Phobos, cea mai interioară și mai mare lună, este puternic craterizată, cu șanțuri adânci pe suprafața sa. Se îndreaptă încet spre Marte și se va prăbuși în planetă sau se va destrăma în aproximativ 50 de milioane de ani. Deimos este aproximativ jumătate mai mare decât Phobos și orbitează de două ori și jumătate mai departe de Marte. Deimosul de formă ciudată este acoperit cu murdărie liberă care adesea umple craterele de pe suprafața sa, făcându-l să pară mai neted decât Phobos cu ciucuri.
Nume
Potential de viata
Dimensiunea și distanța
Orbită și rotație
Formare
Atmosfera
Magnetosfera
Sateliti
Surse